Conceptual, nu am nevoie de nimic.
Tu stii cel mai bine ce inseamna a sti, tu simti cel mai bine ce inseamna a simti,tu intelegi ce inseamna cel mai bine a intelege, tu gandesti cel mai bine ce inseamna a gandi.
Aceasta mistuitoare forta a gandului - mereu in echilibru subtil, fata de tot ceea ce exista, nimic nu este mai fascinant.
Cat de des te uiti la cer?Asa, sa iti pierzi ochii in inaltimi...la inceput, doare, nu te lasa, e prea coplesitor, apoi devine vital, desi uiti...e usor sa uiti sa privesti cerul...
Si totusi sentimentul dainuie acolo....e putin dureros, agonic uneori...dar e sublim,caci e inexplicabil.Nu stii cand apare si de ce, are o vointa a sa, dispretuieste ratiunea, e amant cu amintirea, calatoreste cu gandul, se cuibareste, se ascunde, explodeaza, curge, se inalta, mistuie, da viata..dar nu dispare...E mereu acolo...si e mereu un motiv pentru care e acolo...el e si libertatea, dar fara libertate se si sufoca.E alunecos, cand crezi ca l-ai prins sa-ti spuna ce inseamna, el iti zambeste ironic si o ia la goana...Se va intoarce, desigur!!De fapt, nu pleaca.Ramane acolo unde mai e de descoperit.
Si acum, nu-ti vine sa razi?....eu rad in hohote, chiar.Rad de ceea ce e in jur...da, de bucurie.De bucurie ca nu fac parte inconstienta la acest consum inutil pentru ceea ce inseamna lume, societate, sistem...Oricum se numeste el...ceva meschin ce vrea sa invinga natura, sa edifice aparenta, si sa puna la indoiala tocmai sentimentul!...Tocmai puterea de a zbura, si taie aripile,poate, fara sa stie, la atat de multi...
Vezi,tu, cu tine nu puteam fi decat absolut sub semnul sentimentului.Orice urma de ratiune era mancata,intocmai cum manaca igrasia un perete.Si-asa am ramas si acum.Si tot "pacatul" asta al meu va face ca intr-o buna zi, cand ne vom intalni pe aceaiasi trecere de pietoni,si privirile ni se vor intalni,poate,sa nu ne privim ca doi straini.Pana atunci,tachineaza-ma in continuare cu seara aceea calda cand am ras impreuna de durerea in care ne regaseam....si mai fa o data trucul tau cu banutul.
Life goes easy on me, most of the time...
vineri, 14 septembrie 2007
Din pacate mai vechi....
Conceptual, nu am nevoie de nimic.
Tu stii cel mai bine ce inseamna a sti, tu simti cel mai bine ce inseamna a simti,tu intelegi ce inseamna cel mai bine a intelege, tu gandesti cel mai bine ce inseamna a gandi.
Aceasta mistuitoare forta a gandului - mereu in echilibru subtil, fata de tot ceea ce exista, nimic nu este mai fascinant.
Cat de des te uiti la cer?Asa, sa iti pierzi ochii in inaltimi...la inceput, doare, nu te lasa, e prea coplesitor, apoi devine vital, desi uiti...e usor sa uiti sa privesti cerul...
Si totusi sentimentul dainuie acolo....e putin dureros, agonic uneori...dar e sublim,caci e inexplicabil.Nu stii cand apare si de ce, are o vointa a sa, dispretuieste ratiunea, e amant cu amintirea, calatoreste cu gandul, se cuibareste, se ascunde, explodeaza, curge, se inalta, mistuie, da viata..dar nu dispare...E mereu acolo...si e mereu un motiv pentru care e acolo...el e si libertatea, dar fara libertate se si sufoca.E alunecos, cand crezi ca l-ai prins sa-ti spuna ce inseamna, el iti zambeste ironic si o ia la goana...Se va intoarce, desigur!!De fapt, nu pleaca.Ramane acolo unde mai e de descoperit.
Si acum, nu-ti vine sa razi?....eu rad in hohote, chiar.Rad de ceea ce e in jur...da, de bucurie.De bucurie ca nu fac parte inconstienta la acest consum inutil pentru ceea ce inseamna lume, societate, sistem...Oricum se numeste el...ceva meschin ce vrea sa invinga natura, sa edifice aparenta, si sa puna la indoiala tocmai sentimentul!...Tocmai puterea de a zbura, si taie aripile,poate, fara sa stie, la atat de multi...
Vezi,tu, cu tine nu puteam fi decat absolut sub semnul sentimentului.Orice urma de ratiune era mancata,intocmai cum manaca igrasia un perete.Si-asa am ramas si acum.Si tot "pacatul" asta al meu va face ca intr-o buna zi, cand ne vom intalni pe aceaiasi trecere de pietoni,si privirile ni se vor intalni,poate,sa nu ne privim ca doi straini.Pana atunci,tachineaza-ma in continuare cu seara aceea calda cand am ras impreuna de durerea in care ne regaseam....si mai fa o data trucul tau cu banutul.
Life goes easy on me, most of the time...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)

Un comentariu:
frumos
Trimiteți un comentariu